A Bucarest convegno sulle minoranze etniche e sulle discriminazioni
Rezumat conferință internațională
Conferenza Internazionale contro la Discriminazione
UDT organizează conferința: „UNIŢI ÎN DIVERSITATE! NO DISCRIMINATION”
Ager Press Conferința Internațională “UNIȚI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII”
Lupta impotriva discriminarii
UNIȚI ÎN DIVERSITATE! NO DISCRIMINATION
- 02.06.2021"Diversitatea culturală și cunoașterea relațiilor internaționale: prezența și participarea Excelenței Sale, dr. AHMED ABDULLA AL MATROOSHI, ambasadorul Emiratelor Arabe Unite in România, care prin deschiderea multiculturală impresionantă a contribuit și a adus un plus valoare proiectului nostru, intr-un seminar interactiv cu elevii și cadrele didactice din cadrul Colegiului Național "Ion Neculce" prin cunoașterea diversității culturale a UAE și promovarea toleranței, armoniei și a luptei împotriva discriminării.
De asemenea, participarea din partea Primăriei sector 1 București, a dnei consilier local IULIA HALAȚ, membru in Comisia de Cultură, Educație, Media, Sport și Culte; membru in Comisia de sănătate și Protecție Socială, a întărit acțiunea noastra pentru diversitatea culturală și a luptei împotriva discriminării, discursului incitator la ură.
-27.05.2021 " Dreptul minorităților și multiculturalismul": o prezentare interactiva cu tinerii in cadrul Colegiului Național "Ion Neculce", strabatând istoria Hoardei de Aur și a tatarilor din Dobrogea cu sprijinul invitaților noștri speciali, dnul PreședinteUDT- NAIM BELGIN și grupul Nokors- dn.prof.istorie ALEXANDRU MATEI, care a contribuit la cunoașterea minorității etnice tătare in rândul elevilor și cadrelor didactice, astfel combătând discriminarea și discursul incitator la ură prin cunoaștere si educație multiculturală.
Alpha Media TV “UNIȚI ÎMPOTRIVA DISCRIMINĂRII”
Agerpres Uniţi împotriva discriminării
Uniţi împotriva discriminării
Rasismul si Discriminarea printre noi- Il rasismo e la discriminazione tra di noi
"Rasismul si Discriminarea printre noi- Il rasismo e la discriminazione tra di noi" ( Revista Dobrogeana nr.11)
Să începem cu discursul ținut în fața Parlamentului European la 17 iunie 2020 de către Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen “Trebuie să vorbim despre rasism, dar trebuie să acționăm. Schimbarea direcției este întotdeauna posibilă dacă există voință. Sunt fericita să trăiesc într-o societate care condamnă rasismul, dar nu ar trebui să ne limităm la simpla condamnare. Deviza Uniunii noastre Europene este “Unită în diversitate”, iar sarcina noastră este de a respecta aceste cuvinte și de a le da un sens concret.”
Rasismul dăunează societății noastre sub multe forme diferite. Multe dintre persoanele care trăiesc în Europa sunt supuse discriminării ce le afectează demnitatea umană, oportunitățile de viață, prosperitatea și bunăstarea și, adesea, și securitatea lor personală. Discriminarea este strâns legată cu nerespectarea valorilor fundamentale ale UE. Fiecare dintre noi din UE ar trebui să se poată bucura de drepturile și libertățile lor fundamentale și să participe în societate și comunități în mod egal, indiferent de originea rasială sau etnică sau de apartenența religioasă.
Un stat de drept se distinge prin capacitatea sa de a garanta respectarea drepturilor omului și protecția fiecărui cetățean.
Termenul de xenofobie se referă la o teamă excesivă față de străini, adesea motivată de prejudecăți care se pot transforma în comportamente discriminatorii. În schimb, termenul de toleranță este asociat istoric cu libertatea religioasă și libertatea de gândire și de exprimare a așa-numitelor „minorități”.
Dar cum putem înțelege când mass-media ne informeazî cu știri mai putin documentate dar care ne induc în eroare privind actele de discriminare în mod voit?!
Un episod foarte controversat și spectacular în mass-media este întâlnirea diplomatică recentă de la Ankara, unde printre participantii invitati fiind si dna Ursula von der Leyen. S-au făcut afirmații de discriminare privind egalitatea drepturilor femeii în situația în care într-un protocol diplomatic, se ține întotdeauna seama de funcțiile participantilor la nivel egal, vechimea în funcție și apoi varsta... Cred că dacă s-ar fi luat în vedere politețea și respectul față de sexul feminim, atunci cu siguranță ne aflam în fața unei inegalități între femeie și barbat, un drept privind egalitatea câștigat după o luptă cu multe dificultăți. Mai mult decât atât, buna desfășurare a astfel de acțiuni protocolare, necesită luarea din timp, a unui complex de măsuri organizatorice pe etape, instituțiile în cauză comunicând în acest sens. Deci, cu siguranță campania dezinformată în mass-media nu a făcut altceva decât să ne îndepărteze de la rezultatul și scopul întâlnirii, care are o amprentă istorică pentru contextul actual și să ascundă soluțiile și acordurile în esenta lor, oferindu-ne conținuturi și declarații goale de substanță.
Și așa, am mai adaugat un plus la capacitățile noastre de a disemina si diferenția informațiile recunoscând discriminarea dacă există sau nu.
Să trecem la un alt episod, recent și acesta, pe meleagurile noastre, mai exact în municipiul Medgidia, împotriva unei nevinovate statui ce reprezintă marele artist Kazach, Kurmangazî Sagîrbai-ulî (Qurmanǵazy Săǵyrbaıuly) 1823–1896, oferit în dar de Statul Kazkhstan, eveniment pus în scenă de nimeni altcineva decât un consilier din primărie și sprijinit și încurajat de o asociație cu reprezentant în Parlamentul României. De aici putem înțelege forma discriminării și a discursului de ură, articolele și declarațiile peiorative destinate marginalizării, stigmatizării și devalorizării unei comunități etnice tătare și musulmane în scopuri xenofobe și politice. Cum să acționăm împotriva discriminărilor, când chiar cei care ar trebui să lupte împotriva lor și să promoveze toleranța, le folosesc ca instrumente pentru scopuri personale și politice?!
Un aspect al discriminării la care se face referire în acest episod este așa-numitul discurs de ură, „incitare” sau „incitare la ură” care apare în contextul actual și indică un fel de cuvinte, declaratii și discursuri care au scopul exprimării urii și intoleranței față de o persoană sau grup (rasial, etnic, religios, strain etc). Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei definește discursul de ură „toate formele de exprimare care răspândesc, incită, promovează sau justifică ura rasială, xenofobia, antisemitismul sau alte forme de ură bazate pe intoleranță, inclusiv exprimate prin naționalismul agresiv și etno- centrism, discriminare și ostilitate față de minorități, migranți și oameni de origine străină ”.
Discriminarea, intoleranța și ura pe net sunt doar câteva dintre tendințele la care asistăm astăzi, in pachete cu funda care subminează coeziunea societăților si comunitatilor noastre într-un mod subtil și profund.
Ca promotor si apărător al diversității, propun tuturor abordarea soluțiilor alternative de conviețuire dintr-o perspectivă diferită prin multiculuralism, valorificarea culturii diverse și a toleranței la nivel local și național, stimularea de oportunități pentru dezvoltarea și protecția valorilor etniilor culturale, facilitarea reintegrării și exprimării libere a acestora în teritoriul național și european, cu precîdere de către instituțiile statale.
Și ca să urcăm pe culmile discriminărilor aș aminti declarațiile de ultima ora a politicienilor privind așa-zisele facilități pentru cei vaccinați și etichetările pentru nevaccinați atribuindu-le un „handicap“, cu privire la accesul în localuri, participarea diferențiata la cursuri universitare, acțiuni peiorative si discriminatorii cu profesori si elevi, învăluite într-un scenariu haotic menit să încalce atât Constitutia cât și drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Aceste discursuri, declaratii sunt menite a incita la ura, a crea disparități vizibile între cetățeni, a da naștere la acțiuni discriminatorii grave și disprețuitoare.
Discriminarea se bazează pe prejudecăți care sunt atribuite „în mod fals” unei anumite minorități și care pot avea legătură cu originea etnică și caracteristicile rasiale, religioase si lingvistice. Fenomenele de discriminare ca cele prezentate în acest articol, în ceea ce privește diferențele etnice, religioase, culturale etc. se realizează în principal prin atribuirea unui prejudiciu negativ unui grup identificabil (bazat pe o serie de „mesaje”), asumând în continuare semnificația valorii negative, indiferent de gradul său de validitate.
Un pas foarte important care trebuie să-l facem fiecare dintre noi, constă în recunoașterea diferențelor, reflecția asupra semnificației „comunitate etnica sau religioasa”, afirmarea diversitatii culturale și toleranța. Cum? - Actionând și luptând împotriva acestor forme de discriminare prin aprecierea și valorificarea diversității noastre a tuturor ca un bun indispenabil pentru o societate în armonie și pace. Politicienii ar trebui educați pentru a combate discriminarea și a promova toleranța și diversitatea, de urgență.
Diversitatea oferă bucuria descoperirii, a cunoașterii, aventura călătoriei, frumusețea multiplă a lumii, riscul confruntării și îndrăzneala interogatoriului. E momentul să începem să considerăm diversitatea nu ca un element de tolerat, ci ca un BUN COMUN AL UMANITĂȚII care trebuie protejat, cultivat și valorificat.
Mulțumesc Universului pentru diversitatea sa, care îmi îmbogățește viața in fiecare zi și îmi oferă frumusețea unei lumi colorate și fantastice!
C.jr. Claudia Crina Balint
Mediator autorizat
Partiamo con il discorso pronunciato dinanzi al Parlamento Europeo il 17 giugno 2020, dal Presidente della Commissione Europea Ursula von der Leyen : “Dobbiamo parlare di razzismo, ma dobbiamo anche agire. Cambiare direzione è sempre possibile se ve ne è la volontà. Sono felice di vivere in una società che condanna il razzismo, ma non dovremmo limitarci alla semplice condanna. Il motto della nostra Unione europea è "Uniti nella diversità" e il nostro compito è essere all'altezza di queste parole e dare ad esse un significato concreto.”
Il razzismo danneggia la nostra società in tante forme diverse. Tante delle persone che vivono in Europa sono oggetto di discriminazioni che incidono sulla loro dignità umana, sulle loro opportunità di vita, sulla loro prosperità e sul loro benessere e, spesso, anche sulla loro sicurezza personale. La discriminazione e collegata con il mancato rispetto dei valori fondamentali dell'UE. Ognuno di noi, nell'UE, dovrebbe poter godere dei propri diritti e libertà fondamentali e partecipare alla società e comunità su base paritaria, indipendentemente dall'origine razziale o etnica, appartenenza religiosa.
Uno Stato di diritto si distingue per la sua capacità di garantire ad ogni cittadino il rispetto dei diritti umani e la protezione.
Il termine xenofobia rimanda ad una paura eccessiva nei confronti dello straniero, motivata spesso da pregiudizi che possono trasformarsi in comportamenti discriminatori. Invece, il termine tolleranza è storicamente associato alla libertà religiosa e alla libertà di pensiero e parola delle cosiddette “minoranze”.
Ma come possiamo capire quando i media ci informano con notizie meno documentate ma che ci inducono in errore su atti di discriminazione deliberatamente ?!
Un episodio molto controverso e spettacolare nei media è il recente incontro diplomatico ad Ankara, dove tra i partecipanti invitati c'era la signora Ursula von der Leyen. Sono state fatte dichiarazioni di discriminazione riguardo alla parità di diritti delle donne anche se in un protocollo diplomatico si tiene sempre conto delle funzioni dei partecipanti a pari livello, anzianità in carica e alla fine l’età ... Credo che se si considerava la gentilezza e il rispetto del sesso femminile, eravamo certamente di fronte a una disuguaglianza tra donna e uomo, un diritto di egalità conquistato dopo una lotta con tante difficoltà. Inoltre, il buon sviluppo di tali azioni di protocollo richiede l'adozione tempestiva di un complesso di misure organizzative per fasi, le istituzioni in questione comunicando al riguardo. Quindi, certamente la campagna disinformata sui media non ha fatto altro che allontanarci dal risultato e dallo scopo dell'incontro, che ha un'impronta storica per il contesto attuale e nasconderci le soluzioni e gli accordi nella loro essenza, dandoci contenuti e dichiarazioni vuote di sostanza.
E così, abbiamo aumentato la nostra capacità di diffondere e differenziare le informazioni riconoscendo se la discriminazione esiste o meno.
Passiamo ad un altro episodio, recentemente anche questo, nel nostro terittorio, più preciso nella città di Medgidia, contro una statua innocente che rappresenta il grande artista Kazach, Kurmangazî Sagîrbai-ulî (Qurmanǵazy Săǵyrbaıuly) 1823–1896, offerto in dono dallo Stato Kazkhstan, evento messo in scena da nessun altro che da un assesore locale dell'ufficio del sindaco, sostenuto e incoraggiato da un'associazione con un rappresentante nel Parlamento Rumeno. Da quì possiamo comprendere la forma di discriminazione e incitamento all'odio, ad articoli e dichiarazioni dispregiativi intesi a emarginare, stigmatizzare e svalutare una comunità etnica tatara e musulmana a fini xenofobi e politici.
Come agire contro la discriminazione, quando anche chi dovrebbe combatterla e promuovere la tolleranza, le usa come strumenti per scopi personali e politici?
Un altro aspetto della discriminazione a cui si fa riferimento in questo episodio è il cosiddetto discorso di odio, "incitamento" o "incitamento all'odio" che appare nel contesto attuale e indica un tipo di parole, dichiarazioni e discorsi che hanno lo scopo di esprimere l’odio e intolleranza di una persona o di un gruppo (razziale, etnico, religioso, ecc.). Il Comitato dei Ministri del Consiglio d'Europa definisce l'incitamento all'odio come “tutte le forme di espressione che diffondono, incitano, promuovono o giustificano l'odio razziale, la xenofobia, l'antisemitismo o altre forme di odio basate sull'intolleranza, anche espresse attraverso il nazionalismo aggressivo e l'etnocentrismo, discriminazione e ostilità verso minoranze, migranti e persone di origine straniera ”.
Discriminazione, intolleranza e odio in rete sono solo alcune delle tendenze a cui assistiamo oggi, in confezioni con fiocco che minano in modo sottile e profondo la coesione delle nostre società e comunità.
Come promotore e difensore della diversità, propongo a tutti di affrontare soluzioni alternative per la convivenza da una prospettiva diversa attraverso il multiculturalismo, valorizzando la cultura diversa e la tolleranza a livello locale e nazionale, stimolando le opportunità di sviluppo e protezione dei valori culturali, facilitando il reinserimento e la libera espressione di queste sul territorio nazionale ed europeo, principalmente da parte delle istituzioni statali.
E per arrivare in cima della discriminazione, vorrei citare le dichiarazioni dell'ultimo minuto sulle cosiddette persone vaccinate e le etichette per i non vaccinati attribuiendogli un “handicap”, sull'accesso ai locali, sulla partecipazione differenziata ai corsi universitari, sulle azioni denigratorie e discriminatorie con docenti e studenti, confezionate in uno scenario caotico destinato a violare la Costituzione e i diritti e le libertà fondamentali dell’uomo. Questi discorsi, dichiarazioni hanno lo scopo di incitare all'odio, di creare disparità visibili tra i cittadini, condurre a gravi azioni discriminatorie e denigranti. I politichi dovrebbero essere educati di combatere la discriminazione e promuovere la tolleranza e la diversità, in maniera urgente.
La diversità offre la gioia della scoperta, della conoscenza, l'avventura del viaggio, la bellezza multipla del mondo, il rischio del confronto e l'audacia dell'interrogatorio. E il momento di cominciare a considerare la diversità non come un elemento da tollerare, ma come un BENE COMUNE DELL' UMANITÀ che va tutelato, coltivato e valorizzato.
Ringrazio al’Universo per la sua diversità che mi arrichisce la vita ogni giorno, e mi donna la bellezza di un mondo colorato e fantastico!
WEBINAR- DREPTUL MINORITATILOR SI MULTICULTURALISMUL
In data de 8 decembrie 2020
am sustinut acest webinar care a fost un prilej de cunoastere si acceptare a
diversitatii, a drepturilor minoritatilor, de constientizare si intelegere a
identitatii etnice, lingvistice culturale si religioase a minoritatilor si a
indivizilor care apartin acestora.
Am precedat cu acest webinar Ziua Internationala a Drepturilor
Omului din 10 decembrie si Ziua Minoritatilor din Romania sarbatorita pe 18
decembrie, considerand ca drepturile
omului pot fi respectate in masura in care sunt cunoscute si astfel pot fi
insusite.
Pe 2 noiembrie 2001 UNESCO a
adoptat Declaratia universala privind diversitatea culturala care stipuleaza la
Articolul 1: „ Ca sursa de schimburi, inovatie si creativitate, diversitatea
culturala este necesara umanitatii asa cum biodiversitatea este pentru natura.
In acest sens, patrimoniul comun al umanitatii trebuie sa fie recunoscut si
afirmat pentru generatiile prezente si viitoare”. Ulterior in cadrul Adunarii Generale a ONU din decembrie 2002 a
fost adoptata rezolutia 57/249 prin care ziua de 21 mai era proclamata Ziua
mondiala pentru diversitate culturala, pentru dialog si dezvoltare. Astfel, Ziua Internationala pentru Diversitatea
Culturala Anual este sarbatorita in data de 21 mai.
S-a discutat rolul art. 27 din Pactul internațional din 1966
privind drepturile civile și politice, fiind incontestabil că acest articol
confirmă conștientizarea necesității unor instrumente de reglementare ad hoc
pentru protecția eficientă a minorităților, aceasta fiind prima dată în care a
fost instituită o disciplină specifică pentru minoritățile dintr-un tratat
internațional privind drepturile omului.
Art. 27, textual, enunta: „În acele state în care există minorități
etnice, religioase sau lingvistice, persoanelor care aparțin acestor minorități
nu li se poate refuza dreptul de a se bucura de propria lor cultură, de a-și
profesa religia și de a folosi propria limbă în cadrul comunității în sine ”.
Prin urmare, în esență, art. 27 recunoaște dreptul celor care
aparțin minorităților etnice, religioase și lingvistice de a-și păstra
identitatea prin utilizarea religiei, culturii și limbii lor.
Am mentionat ca acest articol reprezintă în continuare singura
formă de protecție explicită pe care ONU a acordat-o minorităților și am
subliniat ca este foarte important aprobarea sa unanimă de către aceleași state
care cu câțiva ani înainte au refuzat să includă în Convenția împotriva
genocidului, un articol specific care a interzis genocidul cultural.
Am evidentiat cum Convenția-cadru încearcă să echilibreze nevoia de
conservare și dezvoltare a culturii și a celorlalte elemente esențiale care
alcătuiesc identitatea persoanelor care aparțin unei minorități naționale, pe
de o parte, și libertatea lor participarea și integrarea în societățile în care
trăiesc, pe de altă parte.
Invitatul special in cadrul webinarului a fost dnul NAIM BELGIN,
Presedintele Uniunii Democrate Tătare, care a adus un aport considerabil la
valorificarea si imbogatirea cunostintelor culturale si istorice pentru
minoritatea nationala tatara. A punctat si prezentat spatiul dobrogean ca o multitudine diversa de culturi, in
armonie si intelegere, prin cunoasterea reciproca si exemplul de convietuire in
acest spatiu. De asemenea am putut afla cunostinte valoroase de istorie privind
existenta etniei tatare pe teritoriul national, precum si actiunile interculturale de promovare, conservare,
interactiune si cunoastere a culturii etniei tatare: Festivalul international
Sabantoi, promovarea sportului si al jocurilor traditionale. Un rol important
pe care l-am discutat cu domnia sa a fost implicarea tinerilor si copiilor ca o
parte importanta in procesul dialogului, interactiunii si promovarii
interculturale, ca actori principali.
O alta activitate prezentata a fost si „Revista Dobrogeana” care da
posibilitatea exprimarii, a cunoasterii libere a diferitelor culturi, stiluri
de viata si promoveaza in acelasi timp interculturalitatea si diversitatea,
deconstruirea preconceptiilor si Habitudinilor cotidiane de gandire catre o
minte deschisa,liberă de orice constrângeri de natură politică sau ideologică,
străină de partizanate sau comenzi impuse de interese de grup.
De asemenea, s-a subliniat
dublu şi apăsat necesitatea că ar trebui ca legea minorităţilor să fie
modificată astfel incat să nu mai existe discriminare nici a etniei ca
minoritate dar nici între organizaţiile de aceaşi etnie, ca un tratament
privilegiat în faţa statului.
Aceasta este cu atat mai important in prezent cu cat impactul
COVID-19 asupra sectorului cultural este unul dramatic, fie ca vorbim de
festivaluri culturale anulate, de muzee inchise sau de alte efecte colaterale.
Consider ca trainer al acestui webinar ca am atins subiectele
sensibile ale minoritatilor cu spiritul si scopul pentru protectia diversitatii
culturale si a drepturilor minoritatilor care
trebuie sa reprezinte si in aceste conditii dificile o prioritate, prezenta
criza putand avea ca finalitate o renastere a culturii in folosul tuturor
cetatenilor si o constientizare activa a drepturilor omului, cu atentie
speciala asupra drepturilor minoritatilor. Acesta constituie un bun
indispensabil al societatii avand un efect durabil asupra intregii comunitati,
reducand disparitatile dintre cetateni si ducand la sporirea nivelului de
respect reciproc si a cooperarii dintre comunitati.
*Claudia-Crina Balint
Consilier juridic
Mediator autorizat
Un ceai la Istanbul
Istanbul (având în vedere și cartierele asiatice) este cel mai popular centru municipal din Europa (al cincilea din lume) înaintea Moscovei și a Londrei. Este o megalopolă situată în nord-vestul Turciei, ce se întinde de-a lungul strâmtorii Bosforului, la capătul sudic al căruia se află portul natural al Cornului de Aur și de-a lungul țărmului nordic al Mării Marmara. Orașul, împărțit de Bosfor, se extinde atât în Europa, cât și în Asia (Anatolia), făcându-l unic si singura metropolă din lume aparținând celor două continente.
De-a lungul istoriei sale îndelungate, orașul a fost capitala: Imperiului Roman (330-395); Imperiului Bizantin (395-1204 și 1261-1453); Imperiului Latin (1204-1261);Imperiului Otoman (1453-1922).
Ei bine, Istanbulul este mare, minunat, romantic, fascinant, primitor si cu o energie de viata fantastica care te invaluie si-ti ofera bucurie si fericire, imparatsind-o cu tine fara niciun pic de egoism sau retinere. Eu m-am îndrăgostit nebunește de Istanbul.
Ceaiul în Turcia se numește cay (posibil cuvântul sa provina din chinezul cha) și este de departe fara nicio indoiala cea mai populară băutură din întreaga țară.Se bea la micul dejun, la orice ora cu prietenii și la sfârșitul mesei, acesta fiind oferit atunci când mergi la cumpărături într-un magazin și simbolizand un semn de bun venit.
Un pahar de ceai deschis catre iubire, cunoastere si diversitate!
Prepararea și consumul de ceai și cafea fac parte integrantă din cultura turcă și din viața de zi cu zi la Istanbul.
Oferirea unui pahar de ceai către un nou venit sau oaspete este obișnuită, iar refuzul este neauzit.
Çay este în esență cel mai bun pretext si o fereastra pentru socializare în orice moment al zilei și probabil al nopții. Afacerile se încheie în jurul acestor păhărele drăguțe, întregirea prieteniilor şi familiei de asemenea, sau pur și simplu o revigorare după un drum lung!
Realitatea statului de drept
“Realitatea statului de drept”( Revista Dobrogeana nr.10)
“UE consideră ca un răspuns socio-economic la pandemie trebuie să țină cont de drepturile omului pentru o redresare mai bună și mai durabilă, se arată în concluziile Consiliului, adoptate luni, 22 februarie 2021.
UE recunoaște că pandemia COVID-19 și consecințele sale socio-economice au un impact negativ din ce în ce mai mare asupra drepturilor omului, democrației și statului de drept, inclusiv asupra spațiului civic. Pandemia adâncește și mai mult inegalitățile preexistente și crește presiunea asupra persoanelor aflate în situații vulnerabile.
Având în vedere acest lucru, UE reiterează că un răspuns socio-economic având drepturile omului în centrul său va permite o redresare mai bună și mai durabilă.
UE se angajează să se asigure că răspunsul său la COVID-19 susține demnitatea și drepturile omului fără discriminare, deoarece nimeni nu trebuie lăsat în urmă și niciun drept uman nu trebuie ignorat.
Prin urmare, drepturile omului, democrația și statul de drept vor rămâne în centrul răspunsului UE la pandemia COVID-19, așa cum se menționează în concluziile Consiliului privind Planul de acțiune al UE pentru drepturile omului și democrație 2020-2024 .
Acțiunea UE ar trebui, de asemenea, să fie ghidată de Acordul de la Paris privind schimbările climatice și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă, întrucât pandemia COVID-19 reprezintă un semnal de alarmă pentru amenințarea și mai mare a schimbărilor climatice și a degradării mediului.
În cele din urmă, Consiliul recunoaște contribuția importantă adusă de toți membrii Team Europe, ca parte a răspunsului global al UE la pandemia COVID-19, precum și contribuția acestora la demonstrarea poziției de lider, a responsabilității și solidarității la nivel mondial a UE.”
Pornind de la acest articol minunat, nu pot decat sa constat confirmarea ca statul de drept si implicit respectarea drepturilor omului sunt compromise mai mult decat oricand, iar accentuarea acestui fapt se datoreaza in ultimul an restrictiilor la nivel european si mondial din cauza pandemiei COVID-19, restrictii elaborate si impuse insusi de institutia care ar trebui sa aiba in vedere perotejarea acestora.
Cum bine stim cu totii, statul de drept este coloana vertebrală a oricărei democrații constituționale moderne. Este unul dintre principiile fondatoare care decurg din tradițiile constituționale comune tuturor statelor membre ale UE și, ca atare, este una dintre principalele valori pe care se întemeiază Uniunea, după cum se reamintește la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană („TUE”), precum și prin preambulul aceluiași tratat și prin cel al Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene („Carta”). Tot din acest motiv, articolul 49 din TUE supune aderarea la UE sub rezerva respectării statului de drept. În plus, statul de drept constituie, alături de democrație și drepturile omului, unul dintre cei trei piloni ai Consiliului Europei, consacrat în preambulul Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale („CEDO ")
Încrederea tuturor cetățenilor Uniunii și a autorităților naționale în funcționarea statului de drept este deosebit de importantă pentru dezvoltarea în continuare a UE ca „spațiu de libertate, securitate și justiție fără frontiere interne”( A se vedea articolul 3 alineatul (2) din TUE și articolul 67 din TFUE ). Această încredere va fi construită și confirmată numai dacă statul de drept este respectat în toate statele membre.
Cu toate acestea, evenimentele recente din unele state membre arată că lipsa respectului pentru statul de drept și, în consecință, pentru valorile fundamentale pe care își propune să le protejeze, poate deveni un motiv de îngrijorare serioasă. Cu aceste ocazii, opinia publică a îndemnat în mod explicit UE, și în special Comisia, să ia inițiative, care au condus la rezultate concrete. Dar Comisia și UE au fost forțate să elaboreze soluții ad hoc, deoarece mecanismele și procedurile actuale ale UE nu sunt întotdeauna adecvate pentru a asigura un răspuns eficient și în timp util la amenințările la adresa statului de drept.