In data de 8 decembrie 2020
am sustinut acest webinar care a fost un prilej de cunoastere si acceptare a
diversitatii, a drepturilor minoritatilor, de constientizare si intelegere a
identitatii etnice, lingvistice culturale si religioase a minoritatilor si a
indivizilor care apartin acestora.
Am precedat cu acest webinar Ziua Internationala a Drepturilor
Omului din 10 decembrie si Ziua Minoritatilor din Romania sarbatorita pe 18
decembrie, considerand ca drepturile
omului pot fi respectate in masura in care sunt cunoscute si astfel pot fi
insusite.
Pe 2 noiembrie 2001 UNESCO a
adoptat Declaratia universala privind diversitatea culturala care stipuleaza la
Articolul 1: „ Ca sursa de schimburi, inovatie si creativitate, diversitatea
culturala este necesara umanitatii asa cum biodiversitatea este pentru natura.
In acest sens, patrimoniul comun al umanitatii trebuie sa fie recunoscut si
afirmat pentru generatiile prezente si viitoare”. Ulterior in cadrul Adunarii Generale a ONU din decembrie 2002 a
fost adoptata rezolutia 57/249 prin care ziua de 21 mai era proclamata Ziua
mondiala pentru diversitate culturala, pentru dialog si dezvoltare. Astfel, Ziua Internationala pentru Diversitatea
Culturala Anual este sarbatorita in data de 21 mai.
S-a discutat rolul art. 27 din Pactul internațional din 1966
privind drepturile civile și politice, fiind incontestabil că acest articol
confirmă conștientizarea necesității unor instrumente de reglementare ad hoc
pentru protecția eficientă a minorităților, aceasta fiind prima dată în care a
fost instituită o disciplină specifică pentru minoritățile dintr-un tratat
internațional privind drepturile omului.
Art. 27, textual, enunta: „În acele state în care există minorități
etnice, religioase sau lingvistice, persoanelor care aparțin acestor minorități
nu li se poate refuza dreptul de a se bucura de propria lor cultură, de a-și
profesa religia și de a folosi propria limbă în cadrul comunității în sine ”.
Prin urmare, în esență, art. 27 recunoaște dreptul celor care
aparțin minorităților etnice, religioase și lingvistice de a-și păstra
identitatea prin utilizarea religiei, culturii și limbii lor.
Am mentionat ca acest articol reprezintă în continuare singura
formă de protecție explicită pe care ONU a acordat-o minorităților și am
subliniat ca este foarte important aprobarea sa unanimă de către aceleași state
care cu câțiva ani înainte au refuzat să includă în Convenția împotriva
genocidului, un articol specific care a interzis genocidul cultural.
Am evidentiat cum Convenția-cadru încearcă să echilibreze nevoia de
conservare și dezvoltare a culturii și a celorlalte elemente esențiale care
alcătuiesc identitatea persoanelor care aparțin unei minorități naționale, pe
de o parte, și libertatea lor participarea și integrarea în societățile în care
trăiesc, pe de altă parte.
Invitatul special in cadrul webinarului a fost dnul NAIM BELGIN,
Presedintele Uniunii Democrate Tătare, care a adus un aport considerabil la
valorificarea si imbogatirea cunostintelor culturale si istorice pentru
minoritatea nationala tatara. A punctat si prezentat spatiul dobrogean ca o multitudine diversa de culturi, in
armonie si intelegere, prin cunoasterea reciproca si exemplul de convietuire in
acest spatiu. De asemenea am putut afla cunostinte valoroase de istorie privind
existenta etniei tatare pe teritoriul national, precum si actiunile interculturale de promovare, conservare,
interactiune si cunoastere a culturii etniei tatare: Festivalul international
Sabantoi, promovarea sportului si al jocurilor traditionale. Un rol important
pe care l-am discutat cu domnia sa a fost implicarea tinerilor si copiilor ca o
parte importanta in procesul dialogului, interactiunii si promovarii
interculturale, ca actori principali.
O alta activitate prezentata a fost si „Revista Dobrogeana” care da
posibilitatea exprimarii, a cunoasterii libere a diferitelor culturi, stiluri
de viata si promoveaza in acelasi timp interculturalitatea si diversitatea,
deconstruirea preconceptiilor si Habitudinilor cotidiane de gandire catre o
minte deschisa,liberă de orice constrângeri de natură politică sau ideologică,
străină de partizanate sau comenzi impuse de interese de grup.
De asemenea, s-a subliniat
dublu şi apăsat necesitatea că ar trebui ca legea minorităţilor să fie
modificată astfel incat să nu mai existe discriminare nici a etniei ca
minoritate dar nici între organizaţiile de aceaşi etnie, ca un tratament
privilegiat în faţa statului.
Aceasta este cu atat mai important in prezent cu cat impactul
COVID-19 asupra sectorului cultural este unul dramatic, fie ca vorbim de
festivaluri culturale anulate, de muzee inchise sau de alte efecte colaterale.
Consider ca trainer al acestui webinar ca am atins subiectele
sensibile ale minoritatilor cu spiritul si scopul pentru protectia diversitatii
culturale si a drepturilor minoritatilor care
trebuie sa reprezinte si in aceste conditii dificile o prioritate, prezenta
criza putand avea ca finalitate o renastere a culturii in folosul tuturor
cetatenilor si o constientizare activa a drepturilor omului, cu atentie
speciala asupra drepturilor minoritatilor. Acesta constituie un bun
indispensabil al societatii avand un efect durabil asupra intregii comunitati,
reducand disparitatile dintre cetateni si ducand la sporirea nivelului de
respect reciproc si a cooperarii dintre comunitati.
*Claudia-Crina Balint
Consilier juridic
Mediator autorizat
